Anatomie și fiziologie cardiacă

Structura normală a inimii

Atrii

• Atriumul drept primește sângele venos din corp și îl pompează în ventriculul drept.
• Atriumul stâng primește sângele arterial oxigenat din plămâni și îl trimite în ventriculul stâng.

Ventricle

• Ventriclele sunt cele două camere inferioare ale inimii.
• Ventriclele pompează sângele în întregul corp: ventriculul drept trimite sângele către plămâni pentru oxigenare, iar ventriculul stâng îl propulsează în circulația sistemică.

Funcțiile inimii într-un sistem cardiovascular sănătos

Pomparea sângelui

• Ventriculul drept împinge sângele venos în circulația pulmonară pentru a fi oxigenat.
• Ventriculul stâng pompează sângele arterial oxigenat în circulația sistemică, furnizând nutrienți și oxigen organelor și țesuturilor.

Regularea presiunii sanguine

• Inima reglează presiunea sanguină prin ajustarea ritmului și puterii contracțiilor sale.

Asigurarea circulației constante

• Inima funcționează continuu, asigurând circulația constantă a sângelui și menținând echilibrul metabolic al organismului.

Ereditate și predispoziție genetică

Ereditate

• Predispoziția genetică reprezintă un factor important în dezvoltarea cardiopatiei dilatative.
• Dacă membrii familiei au suferit de boli cardiace, există un risc crescut de moștenire a predispoziției genetice.

Anomalii genetice

• Mutările genetice pot afecta structura și funcția inimii, contribuind la dilatarea ventriculelor.
• Exemple includ mutații ale genelor care controlează producția de proteine necesare pentru contracțiile musculare ale inimii.

Infecții virale și inflamația cardiacă

Infecții virale

• Anumite infecții virale, cum ar fi cele cauzate de enterovirusuri sau adenovirusuri, pot afecta direct țesutul cardiac.
• Infecțiile persistente pot declanșa inflamații cronice, contribuind la deteriorarea inimii.

Inflamația cardiacă

• Inflamația excesivă a mușchiului cardiac poate duce la slăbirea acestuia și la dilatarea ventriculelor.
• Bolile autoimune sau reacțiile imune anormale pot juca un rol în declanșarea inflamației.

Factori de mediu și stilul de viață

Substanțe toxice și poluanți

• Expunerea la substanțe toxice din mediu, cum ar fi metalele grele sau poluanții atmosferici, poate contribui la deteriorarea inimii.
• Radiațiile și substanțele chimice agresive pot afecta direct celulele cardiace.

Stil de viață

• Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factor

Alimentație nesanatoasă

• Consumul ridicat de grăsimi saturate, sare și zahăr poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv a cardiopatiei dilatative.
• O dietă bogată în nutrienți esențiali, precum omega-3 și antioxidanți, poate proteja inima.

Lipsa activității fizice

• Sedentarismul și lipsa exercițiilor fizice regulate pot slăbi mușchiul inimii și pot contribui la apariția cardiopatiei dilatative.
• Exercițiile fizice regulate întăresc inima și mențin o circulație sanguină sănătoasă.

Stresul și lipsa somnului

• Stresul cronic poate afecta negativ sistemul cardiovascular și poate contribui la afecțiunile inimii, inclusiv la cardiopatia dilatativă.
• Lipsa somnului de calitate poate avea efecte negative asupra sănătății inimii și poate crește riscul de boli cardiovasculare.